Înregistrări și mesaje
Înregistrări și mesaje
Lăsăm mai jos înregistrările serviciilor de comemorare:
- Vineri, 25 decembrie – Slujba de priveghi. Pentru a viziona accesați: https://youtu.be/533hMQcp-l8
- Sâmbătă, 26 decembrie – Serviciul divin in memoriam Vasile Al. Taloș și Slujba de Înmormântare. Pentru a viziona accesați: https://youtu.be/4djk7CkyUHY
- Duminică, 27 decembrie – Programul de comemorare. Pentru a viziona accesați: https://youtu.be/X09PRKjWT5g
Familia fratelui Taloș și noi, Biserica Bunavestire, vă mulțumim nespus pentru susținerea voastră atât în rugăciunile înălțate, cât și prin gândurile și mesajele transmise.
Gânduri bune
Gânduri bune
Cum l-am cunoscut pe pastorul Vasile Taloș
Eram student în anul I la Limbi Clasice la Universitatea din București. Aveam o barbă pufoasă, adolescentină și părul lung. Eram împotriva a tot și voiam să se reformeze tot. Era anul 1991. Eram după Revoluție și credeam că puteam contesta orice autoritate, că putem spune liber tot ce ne trece prin cap.
Stăteam în Preventoriul studențesc din Crîngași și aveam colegi de cămin studenți la teologie ortodoxă. Discutam după-amiezele pînă dimineața, vreme de cîteva căni mari de ceai negru, tot felul de lucruri, de la Patericul Egiptean pînă la Filocalia sau Dogmatica lui Stăniloae …. În timpul săptămînii mă vedeam cu preotul Constantin Coman, care, pe lîngă postul de la catedră, lucra și la Vestitorul Ortodoxiei în acea vreme. Îmi și spunea că nu mai am mult și voi deveni ortodox.
În același timp frecventam biserica păstorită de pastorul Vasile Taloș. Mi s-a părut că în predica de la Cina Domnului a spus ce nu se potrivea fragilului și amețitului meu ”sistem” teologic, de fapt un fel de salată beuf de tot felul de influențe de toate culorile teologice.
După slujbă i-am cerut ritos pastorului Taloș o scurtă întrevedere, ca să îi spun ce nu credeam eu că este bine în predica lui. (Of, Doamne, deși de-a lungul anilor i-am cerut iertare de mai multe ori pentru nătîngia aceea, după ce am ajuns să lucrăm împreună la Congresele Uniunii sau la Universitatea Emanuel …. și acum îmi vine să intru în pămînt de rușine. )
Vasile Taloș este un om foarte frumos fizic. A fost tot timpul. A stat, m-a ascultat, a făcut mică grimasă în timp ce mă asculta, apoi mi-a pus o întrebare care m-a demolat:
– Dragul meu, tu cine ești, cine crezi că ești?
N-a spus-o cu răutate, cu mîndrie, cu superioritate, ci m-a întrebat ca să îmi dea de gîndit. Apoi m-a luat și m-a pus locul meu cu blîndețe și fermitate în același timp, explicîndu-mi ce cred baptiștii despre Cina Domnului.
– Nu știu ce vrei tu să fii baptist, ortodox, penticostal, dar va veni vremea cînd va trebui din nou să dăm socoteală pentru credința noastră (era doar anul 1991, nu credeam că va mai veni vreodată persecuție, abia scăpasem de ea…..). Gîndește-te dacă ceea ce crezi este lucrul pentru care ai putea să mori. Eu pot să mor petnru ce am predicat. Tu? Sau doar ventilezi niște idei auzite prin Preventoriu ca simplu exercițiu intelectual …
Întîlnirea a început cu o încruntare și a sfîrșit cu un zîmbet. A durut, dar a fost bine! Mi-a prins bine. Doar doi profesori m-au mai pus la punct în acea vreme. Profesorul Puiu în clasa a XI-a și profesorul Dan Slușanschi în anul I de facultate.
M-am dus în cămin, mi-am făcut un ceai, am citi o săptămînă întreagă Noul Testament de la un capăt la altul în latinește (de ciudă, drept canon de ispășire a prostiei). Următoarea Duminică am mers și i-am cerut o nouă întrevedere. Mi-a acordat-o. I-am cerut iertare pentru idioțenia mea și i-am dat un Nou Testament de la Bălgrad, proaspăt apărut atunci.
Din acea Duminică pînă cînd am plecat din București n-am mai lipsit de la predicile dînsului.
L-am reîntîlnit de-a lungul anilor, pe cînd devenisem și eu pastor și profesor. I-am fost secretar de zi la unul dintre cele mai grele congrese ale cultului baptist, Congres după care am făcut fibrilație atrială paroxistică … Am lucrat împreună cot la cot cîteva zile, l-am asistat la cursurile pe care le-a predat la Universitatea Emanuel, cursuri de misiologie.
Un lucru m-a uimit și surprins de-a lungul acestor ani: pasiunea continuă pentru biserică, predicare, ucenicie, oameni. Vasile Taloș nu avea profesia de pastor, ERA PASTOR (așa putea răspunde dînsul la întrebarea pe care tot dînsul mi-a pus-o acum 30 de ani.. ).
Vasile Talos a fost invidiat și criticat, atacat pe față, bîrfit pe la spate. A întors capul în direcția pe care a considerat că i-o descoperise Dumnezeu și a mers înainte. L-am vizitat de cîteva ori la noua comunitate pe care o adunase în jurul său. Dincolo de predicile excelente, pe care le pregătea cu rigoare, am văzut viață și ucenici.
Avea o vorbă: ”Fraților, noi am ajuns să păstorim proiecte, nu persoane, facem programe, nu ucenici!”
El a încercat să facă altceva. A îmbătrînit frumos și și-a depășit generația. S-a desprins din leatul lui și a trecut spre generația facebook, pentru a o cîștiga pentru Isus, fără să se prostească, ca să fie cool, fără să se dea de ceasul morții ca să fie relevant. A predicat Evanghelia, fără glumițe nesărate, pe înțelesul ”bucureșteanului mediu binevoitor” și și-a umplut sălile fără efecte speciale, fără lumini și fumuri, fără trupe și celebrități.
I-a reușit sau nu? Acum, după terminarea alergării sale, acum se va vedea. Dacă o lucrare moare odată cu omul, a fost lucrarea omului. Dacă o lucrare continuă prin ucenici, atunci a fost lucrarea pe care ne va fi poruncit Isus să o facem.
Vasile Alexandru Taloș va rămîne pentru mine omul care, cu o grimasă și cu o voce caldă, cu o încruntare și apoi cu un zîmbet cald, m-a salvat de închipuirile despre mine însumi. A dat cu mine de pămînt și apoi m-a prins ca să nu rămîn zdrobit.
Pastorul Vasile Taloș este un om frumos. Nu numai fizic.
Sursa: mariuscruceru.ro
Dacă nu ar fi trecut dânsul prin viața noastră, probabil că am fi fost departe acum. A avut în viața noastră un impact extraordinar și dacă ar fi să menționăm un lucru concret cu care am rămas sunt vorbele pe care dânsul ni le-a spus „Dumnezeu încă nu a delegat NIMĂNUI scaunul de judecător. Este vremea iubirii aproapelui. Vremea judecății va veni și ea….” Iubire. Asta a trăit și predicat. Dumnezeu să vă mângâie!
Câtre Familia Fratelui Vasile Talos, 23 Dec 2020
În anul 1984, la Paști, în România, fratele Vasile a fost musafirul fratelui Paul Negruț, și amândoi au fost musafiri mei și ai logodnicii mele, in prezent soția mea. Se intampla la Oradea, unde fratele Pastor Paul NEGRUT ne-a spus ca numai așa acceptă ca să oficieze logodirea noastră (John Hanciu din Australia cu Gabriela Urdea, din Oradea) dacă acceptăm și pe Fr Pastor Vasile Talos ca musafir, pe care Fr Paul NEGRUT l-a introdus ca mentorul lui personal. D-zeu ne-a binecuvântat ca să-l avem ca musafir de onoare la logodna noastră.
Apoi in ziua din Ianuarie 1990, când minerii vizitau centrul Bucureștiului, eu am fost membru al unei delegații a Australiei vizitând România cu ajutoare și am fost musafirul Fr Vasile și ne-am bucurat mult de reîntâlnire! Cu deosebit de frumoase amintiri din acele timpuri, când nu era la moda sa declari ca ești creștin, nici sa fii Pastor, nici sa fii mentor al unui alt Pastor mai tânăr, ca și Fr Paul NEGRUT !
Celor rămasi in urma : Domnul sa va mângâie și sa va întărească drumul D-voastră spre cer, pe acest pământ, pana ce ne vom reîntâlni acolo sus, împreuna cu iubitul nostru Domn Isus Hristos și iubiții noștri plecați acasă înaintea noastră, ca și Fr Pastor Vasile Talos.
Fiți mângâiați și binecuvântați de Domnul Isus!
Alaturi de bucuria si privilegiul de a-l avea alaturi la nunta mea, imi amintesc de parca a fost ieri, de ultima discutie telefonica pe care am purtat-o cu fratele Talos. Acum 4 luni, tatal meu a decedat brusc in urma unui AVC. Povestindu-i cele intamplate fratelui Talos, replica dansului, calda si sigura de altfel, a fost ca „nu putem intelege anumite lucruri care se intampla, precum moartea cuiva drag si apropiat, insa stim sigur ca el are acum parte BUCURII VESNICE.” Privind acum in urma la acea discutie, nu pot sa nu ma gandesc si la dansul, ca nu intelegem ceea ce s-a intamplat, insa stim sigur ca Pastorul nostru scump si drag are acum parte de bucurii vesnice!
Pentru mine fratele pastor Vasile Talos va rămâne o amintire de neuitat un on înzestrat de Dumnezeu cu bunătate ,dragoste și slujire. Zâmbetul lui molipsitor îmi va lipsi și vocea lui calda plină de dragoste. Doresc ca Dumnezeu Tatăl oricărei mângâieri sa va dăruiască nădejde, pace in aceste momente grele ale despartirii familiei sorei Camelia și bisericii Bunavestire. Cu adânca prețuire Timothy Caprar
Fratele Pastor Vasile Taloș , un OM deosebit . Atunci când am ajuns in București m-a înconjurat cu dragoste . Am fost student in perioada 1973-1978. In In primul an de studenție am fost botezat de fratele păstor Taloș . Sincere condoleanțe întregii familii. Domnul Dumnezeu să vă mângâie , ne rugăm pentru sora Cornelia , să-i dea Domnul sănătate .
Cu stimă fr Aurel
Va ramane mereu in memoria noastra ca om al lui Dumnezeu plin de intelepciune, smerit, bland, cu multa dragoste pentru Dumnezeu si pentru oameni. L-am vazut pe Isus in viata lui intr-un mod atat de clar. Cand am facut aceasta poza nu credeam ca il vom imbratisa pentru ultima data.
Psalmul 116:15
Scumpă este înaintea Domnului moartea celor iubiţi de El. O sa ramana mereu in mintea mea ,sfaturile Fr.Talos primite in perioada cand am trecut prin valea umbrei mortii! Un lider demn de urmat , ceea ce a predicat a aplicat in viata de zi cu zi !Sincere condoleante sorei Cornelia!
Hristos ramane credincios. Faptul ca ne este draga slujirea se datoreaza si dvs, familia Talos. Faptul ca ne este draga Biserica lui Hristos, Bunavestire, se datoreaza dvs, familia Talos. Faptul ca vom continua sa iubim biserica Bunavestire, se datoreaza dvs, familia Talos. Va multumim pt impactul pe care il aveti in viata noastra. Sunteti zilnic in rugaciunile noastre. Sora Cornelia, va iubim si va imbratisam. Nu sunteti singura.
Fratele pastor Taloș, a fost alături de noi în momentele cele mai grele!
Dânsul a atins inimile oamenilor cu înțelepciunea și dragostea lui Dumnezeu!
Dorim familiei îndoliate ca pacea Domnului Isus, care întrece orice pricepere, să le fie mângâiere în aceste momente grele!
Cu greu ne vine a accepta, insa stim ca Dumnezeu in maretia Sa isi duce planul mai departe si suntem multumitori ca am apucat sa il cunoastem, sa ma boteze(Carmen) si sa ne cunune. Un om care mereu a privit dincolo de ce se vede, care a ajutat la vindecarea sufletului si mai presus a implinit planulu Lui Dumnezeu. Ne rugam ca Dumnezeu sa intareasca familia si pe toti cei afectati de acest eveniment.
Imi amintesc cum Domnul l -a folosit chiar atunci cand aveam nevoie de o încurajare și sprijin.M-a sunat sa ma întrebe de starea de sănătate a tatălui meu, chiar in momentul in care mergeam spre spital.Stiam ca tatăl meu deja plecase la Domnul , și i-am relatat acest lucru. Ceva in interiorul meu imi spunea ca fratele Talos (nu stiu cum),deja știa acest lucru si ca adevăratul scop al apelului telefonic era ca sa ma întărească cand aveam cea mai mare nevoie. Avea o privire sinceră și îngăduitoare, care te făcea să te simți înțeles și acceptat. Multumesc Domnului pentru că a îngăduit să-l cunosc, sa mă bucur de prezența dumnealui și ca mi-a vorbit de atâtea ori prin Fratele Talos. Domnul să dea mângâiere întregii familii și să le aline suferința! Mulțumim familiei pentru sacrificiul pe care l-a făcut, lipsindu-se de prezența dumnealui,tot acest timp cât a slujit !
Fratele Taloș rămâne un erou al credinței, al slujirii în har și în libertate a Duhului!
Dragostea, înțelepciunea deosebită, adâncă și slujirea lui vor rămâne o pildă vie, o moștenire deosebită!
Un om extraordinar, care a știut sa Îl lase pe Hristos să-Și păstorească Biserica și a slujit în ungerea Duhului Sfânt.
Domnul să ne ajute să călcăm pe urmele unor astfel de sfinți!
Nu putem uita faptul că anul trecut pe vremea aceasta a venit să se roage pentru mama noastră care urma să aibă o operație foarte complicată la inima. Grija dumnealui pastorală ne-a marcat profund, precum și dragostea exprimată prin rugăciuni, mesaje și telefoane de încurajare.
Ii sunt atât de recunoscătoare Domnului pt că acum 11 ani m-a adus în biserica păstorita de fr Talos și pt că am fost binecuvântată cu slujirea plina de har, dragoste, înțelepciune și dedicare a dânsului în toți acești ani. Acum uitându-mă în urmă, am sentimentul că am fost slujită de Hristos însuși, iar acest lucru mă smerește profund și mă face să mă închin cu atât mai mult Celui căruia ii datorez totul și să ii mulțumesc omului V. Talos ca a ales sa asculte chemarea Domnului motivat și consumat fiind de dragostea pt El,Domnul nostru. Îmi doresc sa ii urmez exemplul și să transmit la rândul meu aceeași moștenire copiilor mei și celor din jur, și anume că dragostea pt Domnul e singura motivație validă a tuturor acțiunilor noastre și singura care dă roade eterne. Așa să mă ajute Domnul!
Este greu de crezut ca un om al lui Dumnezeu cum a fost fratele Talos a plecat din lumea asta. Dansul a trăit o viața plină și vie. Dacă n-ar fi fost predicile dansului in primii 5 ani ai copilăriei mele spirituale…m-as fi dus și sa nu mai fiu…vorba fratelui împărat David din Biblie. Ma aflu pe Cale in ziua de azi datorită acelor ani de creștere in ascultare și misiune. Slăvit sa fie Dumnezeu Tatăl și Fiul Lui preaiubit Isus pentru ca ne-a dăruit un pastor ca fratele Talos. La anul in Ierusalim, pastor iubit!
Hoy un general subió al cielo, con cuanto amor decidió ir a Cuba y enseñar a los cubanos del gran amor de Dios. Cuan apóstol para los humildes y desposeídos. Amigo incondicional y gigante en fe. Lo recordaremos siempre con gran emoción pues dejó su corazón entre nosotros los cubanos.
How sorry I am for the departure of our brother pastor Talos, we know that he is in a better place we will be praying for the family.
Bendiciones hermano y tenemos al igual un sentimiento de dolor por la partida de el pastor y amigo Vasile Talos quien nos dio muchas muestras de amor cristiano ❤️
De paseo por Sancti Spíritus, nuestro muy querido hermano Talos. Estás en lugar muy especial y su recuerdo perdurará en nuestra familia, un siervo de Dios muy entregado a su trabajo
De fratele Vasile Talos ma leaga amintiri deosebite din toate perioadele vietii. Cand eram copil, la Zalau, venea ca apropiat al bisericii, avându-le pe Sora Salonica și Tabita în biserica noastră. În perioada studenției la București, ani buni am primit hrană spirituală în Biserica din Strada Valahori, păstorită de dânsul. A fost un Lord în lumea evanghelică. Nu pot să cred că vorbim la trecut. Un Lord când predica, un Lord când stătea de vorbă cu oamenii, un Lord în toate ipostazele vieții. Distincția pe care o emana a rămas aceeași de-a lungul anilor. Nu-l pot asocia cu moartea ci doar cu viața. Așadar, Fratele Vasile trăiește. I-a fost atât de drag Domnului de el că l-a mutat în Cer. Nouă ne va fi taaare dor o vreme, nu lungă, până ne mutăm și noi. Familiei îi doresc din inimă mângâierea miraculoasă a Domnului. Altfel, lipsa dânsului ar fi de nesuportat, cred.
Pe data de 19.12.2020 vorbisem de dansu intr-o filmare pe youtube, pe 22.12.2020 aflu ca a trecut la Domnul pe care la slujit cu devotament si beneficiu pentru multi dintre noi cu precadere cei care am apucat in toi perioada comunista. Pierderea este mult mai mare pentru noi totii nu doar pentru spatiu evanghelic, Romania pierde un teolog de mare calibru, echilibrat, un om cu o vasta cultura, un eminent Profesor.
Nu voi vorbi de cum l-am cunoscut in perioada comunista, nu il voi mitiza post-mortem dar in semn de pretuire fata de dansul postez aceste ganduri. Nu am cum sa alin durerea familiei in aceste clipe decat cu rugaciunea ca Domnul sa o faca cum stie El mai bine.
Intentionez sa fac o filmare dedicata dansului pe youtube dupa ce va trece perioada aceasta, pe care sa o gasesca cine va cauta vreodata și va afla cine a fost Pastorul baptist, Prof Vasile Al. Talos.
Octavian Mihaescu Germania
Fratele Vasile Taloş a fost un om credincios, curat prin puterea Cuvântului, pe care îl trăia și-l propovăduia cu îndrăzneala. A lăsat, la cât putem vedea noi, trei biserici locale: – “Iuliu Valaori”, – “Scala” – “Obor/Colentina” (BUNAVESTIRE) Dacă avea 77 de ani, l-am cunoscut și eu pe când avea vreo 29/30 de ani. Îl ascultam cu mult folos pe la cei 16/17 ani ai mei. Domnul sa-i mângâie pe toți cei ce trebuie sa suporte cu durere înlăcrimată aceasta rapida despărțire. Cum spunea fratele Teodor Popescu: “A căzut pe brazdă!”
Cand am venit ca student in Bucuresti, biserica Bunavestire se intalnea in Sala Dalles. Intr-o duminica dimineata, cand nu ajunsesera inca foarte multi la biserica, fratele Talos m-a vazut ca sunt pentru prima data la biserica, a venit la mine si, foarte amabil m-a intrebat cum ma numesc, de unde sunt, ce studiez… Am fost chiar emotionat de aceasta intampinare, stiind cate ceva despre vestitul pastor. In urmatoarea duminica, fratele Talos m-a vazut din nou, m-a salutat si m-a intrebat cum ma numesc, de unde sunt si ce studiez 🙂 S-a intamplat asa in cateva duminici, dar nu te puteai supara, erau multi oameni noi si fratele Talos era mereu asa de amabil si dornic sa ne faca sa ne simtim bineprimiti in familia bisericii.
Sotiei i-a fost pastor in Sfanta Treime inca din copilariei, iar la predica de la nunta noastra ne-a invatat ceva ce a ramas adanc sadit in inima noastra. Din Cantarea Cantarilor 2:17 ne-a aratat ca in casnicie trebuie sa invatam sa sarim peste muntii care ne despart, ca mereu trebuie sa dam la o parte orice ar putea sa stea ca motiv de instrainare intre mine si sotia mea. Ne dadea mai departe ce au primit dansii la nunta lor si era mesajul unei experiente de cincizeci de ani de casatorie binecuvantata. Ne vom aduce mereu aminte de dansul si de aceasta predica.
Impreuna cu rugaciunea ca Domnul sa mangaie familia indurerata, dorim sa multumim familiei ca l-ati impartasit pe fratele Talos cu noi. Cred ca uneori a fost greu si a parut ca fratele Talos este mai mult al bisericii decat al familiei. Cei care au invatat de la dansul si care au avut in dansul un model, va multumesc din inima !
In Ianuarie 2017, fratele Talos a deschis primul serviciu divin cu Psalmul 33 si ne-a deschis ochii sa vedem si sa fim siguri ca „bunatatea Domnului umple pamantul” (v.5). Realitatea aceasta ne-a devenit o ancora a sufletului in orice circumstanta !
„Sufletul nostru nădăjduiește în Domnul; El este Ajutorul și Scutul nostru. Da, inima noastră își găsește bucuria în El, căci avem încredere în Numele Lui cel Sfînt. Doamne, fie îndurarea Ta peste noi, după cum o nădăjduim noi dela Tine!” (Ps 33:20-22).
Ne este deja dor de fratele Talos pe care il vom pastra intr-un loc aparte in inimile noastre totdeauna. Stefan, baietelul nostru il iubea mult pe fratele Talos, iar in ultima perioada oridecate ori avea ocazia sa-l vada la biserica tinea neaparat ca dupa predica sa mearga sa dea mana cu dumnealui. Copiii uneori au niste sentimente cu totul deosebite si ne bucuram ca Stefan a stiut sa-i arate fratelui Talos simpatia lui. Ne rugam ca Domnul sa mangaie si sa dea mult har familiei si bisericii.
Când mă gândesc la Fratele Taloș mă gândesc la modul în care David este descris – „un om după inima Lui” (1 Samuel 13:14, Faptele 13:22). El era pentru mine un pastor, un model unui lider creștin și un ghid pentru privirea creștina asupra lumii și viața. Un uriaș spiritual în generația noastra.
2 Corinteni 4:14-18 Și știm că Cel ce a înviat pe Domnul Isus ne va învia și pe noi împreună cu Isus și ne va face să ne înfăţișăm împreună cu voi. Căci toate aceste lucruri se petrec în folosul vostru, pentru ca harul mare, căpătat prin mulţi, să facă să sporească mulţumirile spre slava lui Dumnezeu. De aceea, noi nu cădem de oboseală. Ci chiar dacă omul nostru de afară se trece, totuși omul nostru dinăuntru se înnoiește din zi în zi. Căci întristările noastre ușoare de o clipă lucrează pentru noi tot mai mult o greutate veșnică de slavă. Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele ce nu se văd, căci lucrurile care se văd sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd sunt veșnice.
A fost alături de noi in cele mai grele momente din viața noastră. Când Dumnezeu a îngăduit sa trecem cu băiatul nostru Ruben, prin cancer a fost acolo in suferința noastră și nu numai. In 2008 ne-am mutat din București la Oradea și nu ne-a uitat. In 2011 iar am trecut prin valea umbrei morții cu Ruben, meningoencefalita – coma de gradul 2. Ne-a sunat sa fie alături de noi “ îmi pare așa de rău ca nu sunt mai aproape de voi “ au fost cuvintele dansului. Un om plin de dragoste și un făcător de bine. Noi am plecat din București și acum putem spune ceea ce am spus imediat la un an după mutare. Ne-a lipsit învățătura, dragostea și grija dansului. Dar sper din tot sufletul sa ne revedem la Înviere, sa fim la masa unul langa altul împreuna cu Domnul nostru Isus. Pentru dansul pământul e trecut, prezentul este Isus iar moartea a biruit-o in puterea celui care L-a slujit. Nu-l vom uita niciodată.
De obicei, fiecare lasa o mostenire, fr. Pastor Vasile Talos ne-a lasat mai multe moșteniri:
– a lasat bisericii Bunavestire dragul slujirii semenilor si celor aflati in dificultate, iar Fr. Pastor Vasile Talos intotdeauna era deschis si bucuros sa sustina lucrari sociale – Casa Agar este sustinuta de cativa ani cu rugaciuni si binecuvantari prin Biserica Bunavestire. – pe noi, membrii Bisericii Bunavestire ne-a ajutat sa intelegem cat de importante sunt familiile sanatoase in mijlocul comunitatii, rolul sotului si sotiei, cresterea copiilor si valorile moral – crestine. – ne-a lasat mostenirea si curajul impletit cu dragul pentru misiune, – ne-a binecuvantat 20 ani incepand cu Decembrie 2000 si intalnirile de la Sala Dalles cu harul si intelepciunea care nu puteau veni decat de la Dumnezeu! – cand ii cereai o parere intr-o situatie dificila sau intr-o problema… niciodată nu se grabea sa iti raspunda… , dar intotdeauna gasea cel mai intelept raspuns care te ridica sau te incuraja sa faci ce e placut in voia lui Dumnezeu! – vedeai in ochii dumnealui, in cuvintele dumnealui, in atitudinile si in faptele dumnealui dragostea si dedicarea pentru Dumnezeu si pentru Împărăția Lui! – intotdeauna am admirat pe sotia dumnealui sora Cornelia care i-a fost alaturi si l-a sustinut in fiecare zi a vietii si slujirii in lucrarea pentru Imparatie. – a fost o marturie in timpul vietii si ramane o marturie chiar si dupa moarte!
– a stiut sa aduca si sa lase la carma slujirii Bisericii Bunavestire slujitori dedicati si intelepti, iubitori de oameni si iubitori ai Imparatiei lui Dumnezeu! – chiar daca a plecat in ceruri…. ne-a lasat asa multe mosteniri ca multi ani de acum inainte va trai in mijlocul familiilor noastre, in mijlocul Bisericii Bunavestire si in comunitatea crestin-evanghelica din Bucuresti si România.
Am slujit in corul tinerilor Bisericii Bunavestire, la Scoala Duminicala si in grupurile de ucenicie si cu recunostinta VA MULTUMESC frate Pastor Vasile Talos pentru fiecare invatatura, pentru fiecare marturie si pentru fiecare exemplu de curaj, de credinta, exemplul puterii de a ierta, dar si de a iubi… pe care mi l-ati sadit in suflet.
Anca Nistor – slujitor si membru in biserica Bunavestire.
Am venit în Bunavestire acum un an și jumătate, după ce am trecut printr-o situație grea și foarte dureroasă… am avut o întâlnire cu fratele Taloș și fratele Victor Condorachi și am fost primiți cu încurajare și drag în sânul noii noastre Biserici. Știu că situația noastră nu este singulară. Biserica noastră este căminul multor frați și surori care au găsit aici învățătură, mângâiere, Har și dragoste. Am simțit toate acestea prin fratele Taloș. Îmi va lipsi și mă consolez doar la gândul revederii!
Un altfel de pastor
Am venit in Bucuresti acum 20 de ani, pentru studii, si de atunci nu a fost duminica dimineata in care sa fiu in oras si sa nu merg la biserica Bunavestire. Viziunea fratelui Talos era noua, “revolutionara”, si cel mai important, de la Duhul Sfant. Predicile dumnealui mi-au marcat studentia si au influentat decisiv formarea mea ca tanar adult.
Il mai auzisem o singura data predicand, cu 4 ani inainte sa vin in Bucuresti, si mi-a ramas in minte ca un “altfel de pastor”: nu a predicat de la amvon (lucru nemaivazut in biserica puternic traditionalista in care crescusem), ci in permanenta s-a plimbat stanga-dreapta, intre scaunele coristilor. Acest gest nu a fost nimic pe langa celelalte lucruri “strigatoare la cer” pe care dumnealui urma sa le faca: absenta serviciului divin de duminica seara, studiul in grupurile mici, cina saptamanal inainte de Paste, indemnul (preluat de la Pavel, de altfel) de a ne cerceta pe noi insine si asa sa luam din paine si din vin (nu sa NU luam), faptul ca a cununat tineri care nu frecventau o biserica evanghelica, faptul ca niciodata nu a umilit public un frate cazut etc. “Cine a mai pomenit asa ceva?”, cum ar zice baietelul meu cel mic 🙂 Normalitatea din care veneam era exact opusul acestor lucruri, si ma bucur ca l-am cunoscut in timp util sa imi schimb mentalitatea.
Insa cel mai “outrageous” lucru la fratele Talos, nemaivazut de mine la altii ca el, a fost caldura dumnealui. Un om de un asemenea calibru (academic, profesional, pastoral, spiritual) ma stia pe nume. Era abordabil, accesibil, isi facea timp. Oricand i-am cerut sfatul, mi-a dat un raspuns intelept. Oricand i-am spus durerea mea, m-a ascultat pana la capat si incurajat. Cand i-am comunicat o idee sau initiativa timida, pentru care nu stiam daca voi primi suport, a fost primul care sa ma sustina. Mereu a fost humbling sa stiu ca pentru dumnealui, contam. Ca ii pasa. Ca eram un madular viu si util in trup. A avut intr-adevar o inima de pastor. A incurajat si hranit cu drag oile care mergeau pe cale, si le-a ingrijit si acordat atentie suplimentara celor cazute sau ratacite.
Am avut privilegiul sa particip in grupul de ucenicie din casa fratelui Talos vreo 2-3 ani. Pastorul excelent care era la biserica era pus in umbra de invatatorul si parintele spiritual din partasia in casa sa. Imi amintesc multe intalniri in care simteam ca experimentez un „colt de rai”. Si sentimentul acela ma purta pana duminica urmatoare, cand prezenta lui Dumnezeu parca era revelata si mai puternic, si ajungeam sa exclam: “Daca asa fain e cu fratii aici, cat de maret va fi in Cer!” Doar si pentru acea atmosfera inaltatoare experimentata la grup, si tot merita sa mergem pe calea cea stramta. Dar stim bine ca acolo sus va fi mult mai maret decat orice am trait aici sau ne putem imagina. Fratele Talos stie deja.
Si a inaintat in varsta atat de frumos! Si fizic (cum zicea un pastor intr-un articol zilele astea: https://mariuscruceru.ro/2020/12/22/cum-l-am-cunoscut-pe-pastorul-vasile-talos/), si sufleteste. Varsta inaintata e un privilegiu de care nu toti avem parte. Insa sufletul dumnealui a ramas tanar, deschis, senin. Imi amintesc tabara tinerilor din 2010, de la Voronet, in care dupa partasia de seara juca cu noi jocuri de masa pana spre 11 pm. Din toate taberele in care am fost vreodata, serile acelea de jocuri cu fratele Talos au fost cele in care am ras cel mai mult (pana la febra musculara la abdomen). Nu il vazusem in viata mea razand in hohote. Toti tinerii de la acea masa paream si chiar eram plictisitori pe langa dumnealui! L-am admirat mult si pentru asta, si mi-am propus ca daca ajung si eu, prin voia Domnului, la anii dansului, sa imi pastrez mintea tanara.
Si i-am mai admirat iubirea pentru sotie, pentru sora Cornelia. Tot in acea tabara fiind, a aflat ca sora Cornelia se simte rau (era cu o parte din familie la 1-2 ore distanta). Si a plecat sa o vada, sa o ajute, sa o ingrijeasca 🙂 Ne povestise despre cum s-au cunoscut si cum a cerut-o in casatorie la prima intalnire. Combatuse un alt cliseu despre casatorie, cum ca in matematica lui Dumnezeu, 1+1=1. Ne-a zis ca mariajul e o inmultire, nu adunare (ca Dumnezeu a creat stiinta si nu se contrazice). Ca trebuie sa fii intreg, complet in Hristos, pana sa fii una cu partenerul.
Am invatat atat de multe de la fratele Talos in ultimii 20 de ani. Si copiii mei vor afla tot ce imi amintesc! 🙂 Fratele Talos nu va fi niciodata uitat de biserica pe care a pastorit-o cu atata dragoste, si amprenta lui in noi e de fapt amprenta lui Dumnezeu. Da, a fost un “altfel de pastor”. He was in a league of his own.
Cu dor pe care nu il pot descrie, Lacra Ene-Semen
Un OM al cărui cuvânt a avut un puternic impact transconfesional, depășind sfera evanghelică și pătrunzand adânc în inimile tuturor.
Un OM cu o puternică viziune care si-a pus întreaga viață la dispoziția lui Hristos.
Un OM care ne-a arătat cum să rămânem alături de Dumnezeu în sănătate și în bucurie, în suferință și în boală.
Un adevărat stâlp al bisericii.
Si-acest OM de iubire plin, Se-îndreaptă acum în zbor divin, Lăsându-ne-n amar suspin. Intrând pe porți in dulce Rai, Rostind duios cu al său grai Eu nu vă zic „La revedere”!, Vă spun: „Există înviere!”
Printre lacrimi și suspine, suntem recunoscători pentru moștenirea pe care fratele Vasile Al. Talos ne-a lasat-o.
Ne rugam ca Dumnezeu sa mângâie si sa întărească familia îndurerată și întreaga biserică!
Draga Cornelia,
Ma rog ca Dumnezeul oricarei mangaieri sa iţi dea pace in clipele prin care treci si nadejdea revederii din nou. Ma gandesc la intâlnirea minunatâ pe care a avut-o , printre alţii şi cu colegii lui, Nelu Coldea şi cu Gavril, sotul meu. Chiar daca relaţiile noastre nu au fos aşa de aproape, dar soţul meu ştiu sigur că se ruga zilnic pentru colegii lui de seminar. După plecarea lui, doi ani în urmă, eu am preluat această slujbă şi în fiecare zi v-am adus înainte tronului de har şi de îndurare. Mângâiaţi-vă, cum spune şi ap. Petru că nu sunteţi singurii care treceţi prin acest fel suferinţă. Curand Domnul Isus va veni sa ne ducă şi pe noi acasă. Maranata!
Domnul sa mângâie şi familia ta scumpă.
Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru fratele Vasile Taloș. De-a lungul anilor, Biserica noastră a beneficiat direct și indirect de păstorirea și grija fratelui Taloș. Mereu am fost în gândurile dumnealui, chiar dacă uneori nu am mers împreună în aceeași direcție. De asemenea am beneficiat de studiile pregătite și de implicarea generoasă a Bisericii ”Bunavestire”, atât prin oamenii care ne-au slujit, cât și prin resursele financiare oferite (toate acestea, pentru că ne-a purtat în inima sa). Regretăm trecerea fratelui la cele veșnice, dar suntem încredințați că s-a întâlnit cu Cel pe care L-a iubit și pe care L-a slujit. La revedere frate Taloș. Ne vedem în veșnicie!
Parcă îmi răsună încă în minte alintul plin de bunătate a fratelui Taloș pentru mine: „măi Timotei”, încercând să îmi deschidă ochii, să văd mai mult, să înțeleg mai mult, să mă îndrepte spre o alegere mai bună, mai înțeleaptă. „Privește la Hristos” era gândul ce urma acestui alint, explicându-mi că toate celelalte lucruri sunt trecătoare și fără importanță. Mulțumesc frate Taloș pentru dragostea oferită. Ne vedem curând în veșnicie!
Pentru mai multe mesaje accesați:
Lasa un comentariu